Ecoul misterios

Autor: Ionel Grama

„Este un pic înfricoşător. Iniţial am crezut că cineva vrea să ne joace o festă, dar am auzit cu urechile mele sîmbăta trecută“, declara în iunie 2010, Marie Paton, 67 de ani, pensionară, care locuieşte într-un azil de bătrîni din Scoţia. Şi nu este singura care a relatat această întîmplare. Toţi cei care stau acolo, şi este vorba de oameni respectabili, educaţi, cu o cultură dezvoltată, cu mintea lucidă, dar şi de personalul care încadrează instituţia, doctori, asistente, specialişti în diverse domenii, au auzit cum un aparat de radio, vechi de peste 70 de ani, fără a fi conectat la vreo sursă de curent şi fără a avea antenă, a început să transmită emisiuni din cel de Al Doilea Război Mondial. Au fost auzite frînturi din discursurile lui Winston Churchill, orchestra Glenn Miller, dar şi alte emisiuni din urmă cu şapte decenii.

„Soţia mea este fizician şi nu sîntem dispuşi să acceptăm orice lucru de genul acesta, dar pentru ce se întîmplăp aici nu avem nicio explicaţie”, a afirmat domnul Graham Phillip. Unul dintre administratori, Bob Shuterland, a confirmat: „Am auzit orchestra Glenn Miller şi am recunoscut piesa At Last”. Emisiunile au durat uneori chiar şi o jumătate de oră, deşi aparatul stă izolat într-un colţ, fără curent, fără antenă. Tehnicienii care au fost chemaţi să îl verifice au spus că „în spatele lui sînt numai pînze de păianjen, iar dacă îl vei băga în priză (aparatul – n.n.) este posibil să facă explozie de vechi ce este”. Lucrurile s-au complicat şi mai mult atunci cînd locatarii azilului au declarat că acolo se petrec şi alte fenomene ciudate: se aud zgomote de motoare de avioane şi a fost văzut chiar şi un pilot, echipat într-un costum de zbor foarte vechi. Investigaţiile desfăşurate ulterior au scos la iveală aspecte legate de întîmplări petrecute cu foarte mult timp în urmă. Peter Davis, 65 de ani, secretarul instituţiei respective, a relatat că în zona unde se află clădirea respectivă, în anul 1913, a fost înfiinţat primul aerodrom operativ al Marii Britanii, iar în clădirea în care funcţionează acum azilul a existat şi o staţie radio TFF (telegrafie fără fir) a Corpului Aerian Regal al Marii Britanii. Unul dintre piloţii care zburau acolo, Desmond Arthur, şi-a pierdut viaţa în urmă prăbuşirii avionului biplan cu care zbura. Iniţial s-a crezut că a fost vorba de o eroare de pilotaj, mai ales că avioanele de atunci erau nu numai greoaie şi nesigure, dar şi greu de stăpînit. Se spune că spiritul aviatorului mort ar fi bîntuit prin acele locuri pînă prin 1917, cînd s-a făcut o altă anchetă şi s-a stabilit că avionul s-a prăbuşit nu din cauza pilotului, ci ca urmare a unor reparaţii necorespunzătoare efectuate înaintea zborului respectiv. Nu este lipsit de interes să precizăm că acesta nu este singurul caz în care fragmente sau chiar sunete întregi, de mare durată, au fost auzite după mai multe decenii de la petrecerea evenimentelor respective. Au fost înregistrate sunete de fanfară, tropote de cai şi zăngănit de arme, emisii radio, explozii din timpul unor lupte, toate zgomotele respective fiind de la acţiuni în care au avut loc pierderi de vieţi omeneşti. „Este ca şi cum sunetele produse de omenire se lovesc undeva, departe, de un obstacol şi revin apoi ca un ecou”, a afirmat unul dintre cercetători. Noi completăm această afimaţie şi spunem că există şi alte ipoteze. Fiind vorba de nişte energii, chiar şi sonore, acestea se păstrează, persistă în spaţiu şi revin la noi printr-o buclă spaţio-temporală. Mai există şi posibilitatea ca toate energiile, emisiunile să fi fost recepţionate undeva, de alte fiinţe inteligente, care ni le trimit înapoi, dîndu-ne astfel de înţeles că ne-au auzit şi ştiu de existenţa noastră aici.

In numerele viitoare vom reveni cu alte exemple ale acestui insolit fenomen.

Comentarii
Lasa un comentariu
Din aceeasi rubrica
De acelasi autor

Nu exista comentarii.

Pe urmele pelasgilor carpatini

Ionel Grama

Cu dl prof. dr. Constantin Miu aţi făcut cunoştinţă în paginile revistei noastre, prin articolul Iisus Christos, Zamolxe şi dacii, publicat în Lumea misterelor numerele 2 şi 3/2011. Domnia Sa continuă cercetările privitoare la trecutul poporului nostru, descoperind noi şi noi aspecte, care demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că istoria noastră, a românilor, are pagini despre care (încă) nu se învaţă la şcoală, că străbunii noştri au avut o cultură mult mai dezvoltată decît a multor alte popoare europene şi chiar şi din lume.
citeste mai mult...
Mircea cel Batrin – primul voievod care a înfrînt Semiluna

Iuri Floroiu

„Mircea însuşi mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare,Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,Printre cetele păgâne trec rupîndu-şi large uliţi;” (Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a)
citeste mai mult...

Salvarea Roşiei Montană, sensul existenţei noastre acum

Ionel Grama

Dl George Liviu Teleoacă s-a născut în anul 1941, la Sibiu, este chimist şi a lucrat în combinate mari, dar şi în prestigioase unităţi de cercetare cu stagii de specializare în străinătate. Comunicativ şi mereu gata să stîrnească emulaţie în jurul său, a devenit un preţuit inspector de protecţia mediului înconjurător. Domnia Sa crede cu fermitate în Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi este convins că civilizaţia umană va supravieţui numai dacă vom respecta limitările impuse de mediu.
citeste mai mult...
Gimnastica minţii - Gigantul Caraibelor

Ionel Grama

Aţi auzit de Allure of the Seas? Nu? Nu-i nimic, vă spunem noi acum cîte ceva. Este cel mai mare vas de pasageri din lume, mai lung cu cinci centimetri (sic!) decît fratele lui geamăn, Oasis of the Seas.
citeste mai mult...
Clipe decisive ale creştinătăţii - Sfînta Maria Egipteanca

Ionel Grama

De cînd era copilă s-a dedat desfrîului şi a dus mulţi oameni pe drumul necinstei şi al pierzaniei.
citeste mai mult...
Anonimi celebri - Matematicianul senator

Ionel Grama

A făcut primele trei clase la Liceul „Moise Nicoară” din Arad şi a terminat apoi la Liceul „Emil Gojdu” din Oradea. La 16 ani şi-a dat bacalaureatul şi a luat cea mai mare notă pe ţară. A urmat Facultatea de Matematică din Bucureşti (1928-1931) şi a devenit licenţiat la numai 19 ani.
citeste mai mult...
Moisei, o istorie însîngerată (II)

Ionel Grama

„Cînd libertatea vine cu mîinile stropite de sînge este greu să dai mîna cu ea” (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde,16.10.1854–30.11.1900)
citeste mai mult...
Baze umane pe Lună

Ionel Grama

In articolul Mesaje din alte lumi, din Lumea misterelor nr. 5/2011, v-am spus cîte ceva despre desenele din lanurile de grîu şi despre „Răspunsul Arecibo“. In finalul materialului am afirmat că „acesta nu este singurul mesaj primit din alte lumi“. Vă prezentăm acum un alt exemplu din sfera contactelor extraterestre.„A trecut destul de multă vreme de cînd sondele americane se plimbă pe Lună. De ce oamenilor nu li se mai spune nimic despre ce s-a descoperit acolo?“, ne întreabă dl Mihai Dobre, din Suceava.
citeste mai mult...
Drumul de nicăieri spre niciunde

Ionel Grama

„Necunoscutul începe unde se termină ştiinţa noastră“ (proverb indian).
citeste mai mult...
Pe urmele pelasgilor carpatini

Ionel Grama

Cu dl prof. dr. Constantin Miu aţi făcut cunoştinţă în paginile revistei noastre, prin articolul Iisus Christos, Zamolxe şi dacii, publicat în Lumea misterelor numerele 2 şi 3/2011. Domnia Sa continuă cercetările privitoare la trecutul poporului nostru, descoperind noi şi noi aspecte, care demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că istoria noastră, a românilor, are pagini despre care (încă) nu se învaţă la şcoală, că străbunii noştri au avut o cultură mult mai dezvoltată decît a multor alte popoare europene şi chiar şi din lume.
citeste mai mult...
Enigmele din Pestera Ponicova

Ionel Grama

In momentul în care am ajuns la Cazanele Mari şi pilotul bărcii cu motor la bordul căreia mă aflam a redus viteza şi ne-am apropiat de gaura întunecată care se vedea în peretele vertical de pe malul stîng al Dunării, o suflare de aer rece ne-a lovit, făcîndu-ne să strîngem şi mai mult vestele de salvare.
citeste mai mult...
Totul este o problemă de credinţă

Ionel Grama

In luna ianuarie 2012, doamna Roxana (anonimat solicitat) mi-a trimis un pps (power point show) legat de cel de al treilea secret de la Fatima. I-am reamintit doamnei că am abordat în revista noastră acest subiect şi i-am trimis articolul Fatima şi Toth Atlantul, previziuni sumbre (Lumea misterelor nr. 2/2011).
citeste mai mult...