Viaţa de după viaţă

Legendele amerindienilor, dar şi ale locuitorilor din insulele oceanelor sînt pline de astfel de exemple. Iată că şi la noi sînt însă persoane care cred cu adevărat acest lucru. Domnul inginer Doru Moldovan este o cunoştinţă mai veche a noastră. Domnia Sa locuieşte în Braşov şi este un pasionat cercetător în domeniul ezoteric, dar şi al istoriilor locurilor respective. Iată ce ne-a relatat, într-un mesaj trimis pe 7 martie 2010.
„Ca orice familie, avem şi noi o pisică drăgălaşă, care ne bucură atît pe noi, cît şi pe nepoţica noastră, Ana. De la un timp însă, am început să observ ceva neobişnuit. Locuim la curte, iar felina noastră iese şi umblă pe afară. Atunci cînd doreşte să intre în casă, văd prin geamul opac o umbră înaltă, parcă ar fi umbra unui om. De multe ori am ieşit afară să văd cine mă caută, dar, spre marea mea surprindere, era numai pisica, singură. După un timp, i-am povestit această întîmplare şi soţiei mele. Răspunsul ei m-a şocat, pur şi simplu. Mi-a spus că şi ea a văzut şi vede aceeaşi imagine prin geamul opac, dar i-a fost ruşine să-mi spună, ca nu cumva să rîd de ea. Un timp n-am ştiut ce să cred, apoi m-am gîndit la ideea că, în planul evoluţiei, după mai multe acumulări în domeniul cunoaşterii, se face saltul calitativ spre întruparea în alt tip de corp, care să-i ofere posibilitatea unei evoluţii adecvate cunoaşterii la care s-a ajuns. De aceea cred că următoarea întrupare a pisicii noastre va fi într-un corp uman, altfel n-ar apărea această umbră umană, care sugerează amprenta ei energetică“.
Discutînd cu mai multe persoane, am remarcat că unora această idee li s-a părut oarecum deplasată. Am avut însă, în acelaşi timp, şi o mare surpriză; toţi aceia cu care am vorbit iubesc animalele şi folosesc de-seori expresia „Bietul animal, e şi el un suflet venit de cine ştie unde“. Dumneavoastră ce părere aveţi?